Selectati sectiunea dorita:

Cum pot să obțin un certificat privind domiciliul înregistrat în Registrul național de evidență a persoanelor, în vederea valorificării unor drepturi în străinătate, statele membre ale Uniunii Europene?

Pentru eliberarea certificatului și după caz, a formularului standard multilingv, solicitantul se poate adresa, personal sau prin împuternicit cu procură specială ori împuternicire avocațială, oricărui serviciu public comunitar judeţean sau local de evidenţă a persoanelor, Direcției Generale de Evidență a Persoanelor a municipiului București sau direct Direcției Generale de Evidență a Persoanelor cu sediul în mun. Bucureşti, str. Obcina Mare nr.2, sector 6.
La solicitarea persoanei interesate, în certificat se pot menționa și domiciliile anterioare ale titularului, reședințele avute de către acesta, precum și perioada în care acestea au fost active. Pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, în certificat se pot menționa data și statul de la care și unde s-a stabilit domiciliul în străinătate și, la cerere, ultimul domiciliu avut în România. În cazul cetățenilor români care nu au domiciliul în România, în certificat se menționează numai acest aspect.

Unde trebuie să mă adresez pentru a obține un duplicat al certificatului/extrasului multilingv al actului de stare civilă?

Pe baza actelor de stare civilă se eliberează certificate/extrase multilingve de naştere, căsătorie titularilor sau reprezentanţilor legali ai acestora, și de deces, membrilor familiei, persoanelor îndreptăţite sau altor persoane care justifică un interes legitim ori, după caz, persoanelor împuternicite prin procură specială sau împuternicire avocaţială. Cererea se poate depune la primăria care are în păstrare actul de stare civilă sau la cea de la domiciliul sau reședința persoanei interesate ori, după caz, la misiunea diplomatică/oficiul consular al României din străinătate ori a/al statului de cetăţenie acreditat în România.

Unde trebuie să depun cerere pentru înscrierea modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, produse în străinătate?

Cererile de înscriere a modificărilor intervenite în statutul civil al persoanei sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum şi cu privire la regimul matrimonial ales în faţa autorităţilor/instituţiilor străine competente, se depun personal sau prin împuternicit cu procură specială, la primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul pe marginea căruia urmează să se opereze mențiunea ori la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statul de reședință.

Care este procedura transcrierii în registrele de stare civile române a certificatelor/extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine?

Cetăţenii români cu vârsta mai mare de 18 ani cu domiciliul în străinătate pot adresa cererea de transcriere în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială, primăriei localităţii pe raza căreia au avut ultimul domiciliu în ţară, iar dacă nu au avut domiciliul în România, la Direcţia de Stare Civilă din cadrul Direcţiei Publice de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al municipiului Bucureşti. Minorii cu vârsta mai mare de 14 ani solicită transcrierea certificatelor de naştere în nume propriu ori prin împuternicit cu procură specială, asistaţi de unul dintre pãrinţi sau, dupã caz, de tutore; în cazul în care pãrinţii au domicilii diferite în ţarã, primãria competentã privind transcrierea certificatului de naştere poate fi oricare din cele douã primãrii pe raza cãrora au domiciliul pãrinţii minorului.
În cazul transcrierii certificatului de căsătorie, cererea se adresează primarului unităţii administrativ-teritoriale de la domiciliul comun al soţilor, iar dacă soţii au (au avut) domicilii diferite în ţară – la oricare dintre cele două primării.
În cazul transcrierii certificatului de deces, cererea se adresează primarului unităţii administrativ-teritoriale a locului de domiciliu al solicitantului sau primarului unităţii administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut în ţară al persoanei decedate.
Cetăţenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România, cu excepţia celor care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia română în temeiul art.10 şi art.11 din Legea cetățeniei române nr.21/1991 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, depun cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă la Direcţia de Stare Civilă a Sectorului 1 al municipiului Bucureşti; cererea se depune personal sau prin împuternicit cu procură specială, autentificată şi se soluţionează în termen de 60 de zile de la data depunerii.
Cetăţenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia română în temeiul art.10 şi art.11 din Legea cetățeniei române nr.21/1991 republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi care nu au avut niciodată domiciliul în România depun cererea de transcrie personal sau prin reprezentanţii legali ai acestora, după cum urmează:

• la primăria oricărui sector al municipiului Bucureşti;
• la primăria oricărui municipiu, reşedinţă de judeţ.

• ultimul loc de domiciliu avut în ţară, înainte de pierderea cetăţeniei române;
• adresa imobilului în care a locuit înainte de dobândirea cetăţeniei române, înscrisă în documentul eliberat de structura pentru imigrări;
• domiciliul stabilit după redobândirea cetăţeniei române în temeiul prevederilor art.10 şi art.11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; în cazul în care persoanele deţin paşaport în care este menţionat domiciliul din străinătate, competenţa aparţine Direcţiei Publice de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti.

În ce condiții pot fi recunoscute pe teritoriul statului român, documentele eliberate de autoritățile străine?

Documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961, se apostilează.
Documentele eliberate de instituții ale statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sau într-unul din statele membre sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate.
Documentele eliberate de statele membre ale U.E. în aplicarea Regulamentului (UE) 2016/1191 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulaţii a cetăţenilor prin simplificarea cerinţelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 sunt scutite de apostilare sau orice altă formalitate.
Documentele care nu se regăsesc într-una din situațiile enunțate anterior, se supralegalizează, în conformitate cu dispozițiile art.1093 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Documentele de stare civilă ale persoanelor care au statut de beneficiar ai unei forme de protecție internațională în România sunt exceptate de la apostilare/supralegalizare.

Cărei instituții mă pot adresa pentru eliberarea actului de identitate?

Actul de identitate se eliberează de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă a persoanei fizice, pe baza cererii acesteia sau a reprezentantului său legal.

Documentul de identitate urmează să expire. Care este termenul legal pentru solicitarea eliberării unui nou act?

Titularul sau reprezentantul legal al acestuia poate depune cererea pentru eliberarea unui noi cărți de identitate cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a documentului de identitate. Actul de identitate, valabil, rămâne în posesia titularului până la data înmânării noului document.

Cărei instituții se pot adresa cetăţenii români cu domiciliul în România aflaţi temporar în străinătate, în vederea eliberării actului de identitate?

Se pot adresa serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, prin împuternicit, pe bază de procură specială autentificată la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

Cărei instituții se pot adresa cetăţenii români cu domiciliul în România aflaţi temporar în străinătate, în vederea eliberării primului act de identitate?

Cetăţenii români minori cu domiciliul în România aflaţi temporar în străinătate, cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani sau, după caz, persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. Primul act de identitate nu se eliberează pe bază de procură specială.

În ce situații actul de identitate nu poate fi eliberat prin procură specială?

• la eliberarea primului act de identitate la împlinirea vârstei de 14 ani;
• la eliberarea primului act de identitate pentru cetățenii români cu domiciliul în România, după împlinirea vârstei de 18 ani;
• la eliberarea actului de identitate ca urmare a dobândirii cetățeniei române;
• la eliberarea actului de identitate ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România;
• la eliberarea cărții de identitate provizorii pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar (care au reședința) în România.

Cine poate depune cererea pentru eliberarea actului de identitate, pentru minorul cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani?

Minorul cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani poate depune cererea însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul său legal. Actul de identitate poate fi ridicat personal de către acesta sau de către persoana care l-a însoţit la depunerea cererii.

Care este procedura de urmat în cazul pierderii, distrugerii sau furtului actului de identitate?

Pierderea, distrugerea sau furtul actului de identitate se declară la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, odată cu ocazia depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate. Actele de identitate declarate pierdute, distruse sau furate sunt nule de drept.
Actul de identitate declarat pierdut sau furat, care a fost ulterior găsit de titular, trebuie predat în termen de 48 de ore la orice serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor.

Cum procedez în cazul în care am găsit/intrat, în mod fortuit, în posesia unui act de identitate care nu-mi aparține?

Persoana care a găsit sau a intrat, în mod fortuit, în posesia unui act de identitate, indiferent cine este titularul acestuia, este obligată să îl depună ori să îl trimită, în termen de 24 de ore, la cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor sau la cea mai apropiată unitate de poliţie.

Doresc să aflu mai multe informații despre domeniul inițiativelor cetățenești europene . Cui mă adresez?

Conform dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr.596/2020 privind stabilirea măsurilor necesare pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2019/788 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind iniţiativa cetăţenească europeană, Ministerul Afacerilor Interne, prin intermediul Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor, este desemnat autoritate competentă pentru verificarea declaraţiilor de susţinere a propunerilor de iniţiativă cetăţenească şi pentru eliberarea certificatului de confirmare a numărului de declaraţii de susţinere valabile pentru România.
Pentru mai multe informații, vă recomandăm să accesați următorul link: http://depabd.mai.gov.ro/Informare-ICE.pdf.