→ documentul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, emis de autoritatile straine, în original şi copii (o copie va ramâne la cerere şi câte o copie la fiecare din certificatele ce urmeaza a fi schimbate);

→ traducerea legalizata a documentului, în original şi copii (o copie va ramâne la cerere şi câte o copie la fiecare din certificatele ce urmeaza a fi schimbate); traducerea se va face la un notar public din tara, la misiunea diplomatica ori oficiul consular de cariera al României din tara de resedinta a solicitantului sau la un notar strain, în acest din urma caz trebuind sa fie aplicata Apostila, conform Conventiei cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 05.10.1961, la care România a aderat prin O.G. nr.66/1999, aprobata prin Legea nr.52/2000, cu modificarile şi completarile ulterioare;

→ certificatul de nastere şi/sau casatorie al persoanei pentru care se solicita înscrierea mentiunii, în copie;

→ pasaportul strain, în copie;

→ pasaportul românesc, daca este cazul, în copie;

Cererea de înscriere a mentiunii se poate face în nume propriu sau prin împuternicit cu procura speciala. Procura va fi data la un notar public din tara, la oficiul consular de cariera al României din tara de resedinta sau la un notar din strainatate, dar care sa aiba aplicata Apostila conform Conventiei de la Haga din 1961. În procura este necesar sa se faca referire, în mod expres, la faptul ca persoana împuternicita îi reprezinta pe solicitanti, atât în vederea depunerii documentelor, pentru înscrierea mentiunii, cât şi a ridicarii noilor certificate de la oficiile de stare civilă unde sunt înregistrate actele de stare civilă ale acestora.

Cererea prin care se solicita înscrierea mentiunilor de casatorie şi de desfacere a acesteia prin divort, se depune, personal sau prin împuternicit cu procura speciala, la primaria care are în pastrare actul de nastere al sotului care solicita înscrierea acestora, iar în situatia în care casatoria a fost înregistrata în România, cererea de înscriere a mentiunii de desfacere a acesteia prin divort se depune le primaria care are în pastrare actul de casatorie.

Cererile pentru eliberarea acestor certificate vor putea fi primite atât de Serviciile Publice Comunitare de Evidenta a Persoanelor, cât şi de oficiile de stare civilă, însotite de chitanta privind plata taxei consulare, în valoare de 22 lei care se achita anticipat la unitatile C.E.C. sau la Trezorerie, timbrul fiscal de 5 lei reprezentând taxa de cerere şi copia actului de identitate al persoanei care solicita eliberarea acestui document.

Cererea de eliberare a certificatelor se poate face în nume propriu sau prin împuternicit cu procura speciala, autentificata în tara, de un notar public, iar în strainatate, de misiunea diplomatica sau de oficiul consular al României din statul de resedinta.

Cererea de rectificare a unui act de stare civilă, în baza documentului eliberat de autoritatile straine, se depune la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor sau, dupa caz, la primaria unitatii administrativ-teritoriale de la domiciliul solicitantului, aceasta se înainteaza, de îndata, S.P.C.L.E.P. sau, dupa caz, primariei unitatii administrativ-teritoriale care are în pastrare actul de stare civilă.

Cererea privind rectificarea actelor de stare civilă române întocmite ca urmare a transcrierii/înscrierii în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă încheiate în strainatate, în baza documentului de rectificare, eliberat de autoritatile straine, va fi însotita de urmatoarele documente:

→ documentul de rectificare, eliberat de autoritatile straine, în original şi copie);

→ traducerea legalizata a documentului, în original şi copie, traducerea se va face la un notar public din tara, la misiunea diplomatica ori oficiul consular de cariera al României din tara de resedinta a solicitantului sau la un notar strain, în acest din urma caz trebuind sa fie aplicata Apostila, conform Conventiei cu privire la suprimarea cerintei supralegali¬zarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 05.10.1961, la care România a aderat prin O.G. nr. 66/1999, aprobata prin Legea nr. 52/2000, cu modificarile şi completarile ulterioare;

→ certificatul de nastere şi/sau casatorie al persoanei pentru care se solicita rectificarea, în original şi copie;

→ document de identitate.

Cetatenii români aflati în strainatate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreuna cu documentele prevazute de lege la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statul respective.

→ certificatul sau extrasul de stare civilă eliberat de autoritatile straine in original, fotocopie şi traducere legalizata;

;

→ fotocopii ale certificatelor de nastere şi casatorie, fotocopii ale actului de identitate sau al pasaportului, dupa caz;

→ declaratii notariale, din partea ambilor soti cu privire la numele purtat dupa casatorie, in situatia in care, in certificatul/extrasul de casatorie procurat din strainatate, nu se face referire la numele sotilor dupa casatorie;

→ in situatia in care parintii minorului au domicilii diferite, parintele care solicita transcrierea certificatului va da o declaratie in fata ofiterului de stare civilă delegat cu privire la domiciliul minorului;

in cazul in care transcrierea este prin imputernicit, se va solicita declaratie notariala cu privire la domiciliul minorului, daca in cuprinsul imputernicirii nu se face referire la acest aspect.

→ copii legalizate de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicita schimbarea numelui;

→ un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat, potrivit art. 10, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea caruia sa nu fi trecut mai mult de un an;

→ consimtamântul, dat în forma autentica, al celuilalt sot, în cazul schimbarii numelui de familie comun purtat în timpul casatoriei;

→ copie de pe decizia de aprobare a autoritatii tutelare, în situatia în care parintii nu se înteleg cu privire la schimbarea numelui copiilor lor minori, precum şi atunci când cererea de schimbare a numelui este facuta, pentru minorii şi persoanele puse sub interdictie judecatoreasca, de catre tutore;

→ certificatele de cazier judiciar şi cazier fiscal ale solicitantului;

→ orice alte acte pe care solicitantul le considera necesare pentru motivarea cererii sale.

Schimbarea numelui de familie al minorului se poate face odata cu schimbarea numelui de familie al parintilor sau separat, dar tot pentru motive temeinice.

→ cererea se depune la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor sau, dupa caz, la primaria unitatii administrativ-teritoriale care are în pastrare registrul de stare civilă sau de la domiciliul ori resedinta petitionarului.

`

→ certificatele de naştere şi căsătorie ale soţilor, în original şi copie;

→ documentele cu care se face dovada identităţii, în original şi copie;

→ declaraţie autentificată în faţa notarului public, în situaţia în care ultima locuinţă comună nu este aceeaşi cu domiciliul sau reşedinţa ambilor soţi înscrisă în actele de identitate.

În cazul cetăţenilor străini certificatele de naştere trebuie să îndeplinească cerinţele de legalitate conform convenţiilor internaţionale şi tratatelor încheiate între România şi statele ai căror cetăţeni sunt.

În cazul persoanelor care nu cunosc limba română, depunerea cererii de divorţ se face în prezenţa unui traducător autorizat, iar în cazul persoanelor surdomute, a unui interpret, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Dovada identităţii se poate face, de către soţi, cu unul dintre următoarele documente:

→ pentru cetăţenii români - cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate sau, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, paşaportul, care să se afle în termenul de valabilitate, atât la momentul depunerii cererii cât şi la data eliberării certificatului de divorţ;

→ pentru cetăţenii Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European - documentul de identitate sau paşaportul, emis de statul aparţinător;

→ pentru apatrizi - paşaport emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere temporar sau permanent, după caz;

→ pentru cetăţenii străini din statele terţe - paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României;

viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii cât şi la data eliberării certificatului de divorţ;

→ pentru cetăţenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România - document de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 sau, după caz, document de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară - protecţie umanitar condiţionată;

→ pentru cetăţenii străini solicitanţi de azil în România - paşaport emis de statul ai căror cetăţeni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate.