-
Care sunt documentele necesare încheierii căsătoriei în România?
Odată cu declaraţia de căsătorie viitorii soţi prezintă la primăria unde se oficiază căsătoria următoarele documente:
- documentul cu care se face dovada identităţii şi a domiciliului/reşedinţei, după caz, în original şi în copie;
- certificat de naştere, în original şi în copie;
- certificatul medical privind starea sănătăţii aflat în termen de valabilitate, întocmit pe formular-tip, care trebuie să poarte numărul de înregistrare, data certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului; certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate căsători;
- documente, în original şi în copii, traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea sau încetarea căsătoriei anterioare, dacă este cazul;
- în situaţia în care viitorii soţi stabilesc un alt regim matrimonial decât cel al comunităţii legale aceştia vor prezenta convenţia matrimonială autentificată de notarul public;
- aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei între persoane care nu au domiciliul sau reşedinţa pe raza de competenţă a unităţii administrativ teritoriale;
- aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului de 10 zile de la data înregistrării declaraţiei de căsătorie, la cererea unuia dintre viitorii soţi;
- încuviinţarea instanţei de tutelă de la domiciliul celui care cere încuviinţarea, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de rudenie firească sau adopţie;
- avizul medical, dovada încuviinţării părinţilor ori, după caz, a tutorelui şi autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliu, pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de vârstă;
- documentul eliberat ori autentificat de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România, în cazul căsătoriei unui cetăţean străin cu un cetăţean român, din care să rezulte că primul îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România;
- documente eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie, datate recent maximum 3 luni de la emitere -, ori care au prevăzut, în conţinut, termenul de valabilitate, pentru cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică în materie civilă ori de dreptul familiei;
- declaraţia dată pe propria răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid, nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România, pentru cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică sau oficiu consular acreditat în România ori au statut de refugiat în România; pentru apatrizi, legea naţională este legea statului în care îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţă;
- procesul-verbal întocmit în cazul încheierii de căsătorii între cetăţeni străini sau un cetăţean străin şi un cetăţean român ori între surdomuţi, care trebuie semnat de către ofiţerul de stare civilă, interpret şi viitorii soţi.
-
Care sunt documentele necesare înregistrării decesului unei persoane care nu îmi este rudă?
Înregistrarea decesului se face la primăria pe a cărei rază teritorială s-a produs, în termen de 3 zile de la data încetării din viaţă a persoanei, în care se includ data decesului şi data înregistrării. Declaraţia se face verbal de către membrii familiei decedatului, medicul sau alt cadru din unitatea sanitară unde s-a produs decesul sau orice persoană care are cunoştinţă despre deces.
Declarantul va depune certificatul medical constatator al decesului, certificatul de naştere şi de căsătorie, după caz, actul de identitate, livretul militar sau adeverinţa de recrutare ale celui decedat şi fotocopia actului de identitate al declarantului.
În cazurile în care declarantul nu poate prezenta certificatele de stare civilă şi/sau actul de identitate al persoanei decedate, acesta declară, în scris, motivul neprezentării acestora, precum şi datele de stare civilă ale decedatului.
-
Care sunt documentele necesare înregistrării naşterii copilului meu, având în vedere că nu sunt căsătorită cu tatăl copilului?
Înregistrarea naşterii se face la primăria pe a cărei rază teritorială s-a produs naşterea. Declaraţia poate fi făcută de către părinţi, iar dacă, din diferite motive, nu o pot face, obligaţia declarării revine medicului, persoanelor care au fost de faţă la naştere, personalului desemnat din unitatea sanitară în care a avut loc naşterea sau oricărei persoane care a luat cunoştinţă despre naşterea copilului.
Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii este de 15 zile.
La înregistrarea naşterii declarantul prezintă următoarele documente:
- certificatul medical constatator al naşterii;
- actul de identitate al mamei şi/sau al declarantului;
- declaraţia de recunoaştere a tatălui;
- dacă părinţii au nume de familie diferite sau există neconcordanţă între prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al naşterii şi declaraţia verbală a declarantului, se va solicita o declaraţie scrisă, semnată de ambii părinţi cu privire la numele sau prenumele cu care va fi înregistrat copilul;declaraţia se va da în faţa ofiţerului de stare civilă;
- în cazul în care părinţii au domicilii diferite, aceştia dau declaraţie cu privire la domiciliul copilului, în faţa ofiţerului de stare civilă.
Înregistrarea naşterii copilului peste termenul legal dar înăuntrul unui an se face cu aprobarea primarului dată pe declaraţia scrisă a solicitantului.
-
Cum solicit informaţii privind decesul unei persoane şi eliberarea unui document care să ateste decesul acesteia ?
Potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Pe baza actelor de stare civilă se eliberează certificate de naştere şi de căsătorie titularilor sau reprezentanţilor legali ai acestora, iar certificatele de deces, membrilor familiei sau altor persoane îndreptăţite (…)”.
În considerarea dispoziţiilor legale învederate, raportat la faptul că datele solicitate intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, instituţia noastră nu vă poate comunica informaţiile referitoare la persoana menţionată, extras pentru uz oficial de pe actul de stare civilă în cauză poate fi transmis numai la solicitarea Biroului Notarial în cazul dezbaterii succesiunii sau instanţei de judecată în situaţia în care se revendică un drept.
-
Am pierdut certificatele de naştere şi de căsătorie. Cum obţin documentele de stare civilă.?
Pentru procurarea certificatelor dvs. de naştere şi de căsătorie, este necesar să vă adresaţi, cu o cerere scrisă în acest sens, la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare registrul de stare civilă sau de la domiciliul ori reşedinţa dvs.
Cererea va fi însoţită de fotocopia actului de identitate.
De asemenea vă facem cunoscute prevederile art. 10 alin. (1)÷(4) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora:
- „(1) Pe baza actelor de stare civilă se eliberează certificate de naştere şi de căsătorie titularilor sau reprezentanţilor legali ai acestora, iar certificate de deces, membrilor familiei sau altor persoane îndreptăţite. Certificatele de stare civilă se pot elibera şi altor persoane împuternicite prin procură specială. În certificatele de stare civilă nu vor fi preluate titlurile de nobleţe, chiar dacă au fost înscrise în unele acte de stare civilă.
- (2) In cazul în care certificatul de stare civilă nu a fost eliberat la data întocmirii actului, eliberarea acestuia se face la cererea scrisă a persoanei îndreptăţite.
- (3) Cererea se depune la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare registrul de stare civilă sau de la domiciliul ori reşedinţa petiţionarului. În cazul în care registrul de stare civilă nu se află în păstrarea autorităţii la care s-a depus cererea, aceasta îl solicită serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, primarului unităţii administrativ-teritoriale competente, în termen de 3 zile. În situaţia în care exemplarul 1 al actului de stare civilă lipseşte ori actele au fost predate Arhivelor Naţionale, serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau primăria competentă, care primeşte cererea, solicită extras, după caz, de pe actul ce se găseşte în păstrarea consiliului judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a Arhivelor Naţionale, pe baza căruia întocmeşte şi eliberează certificatul de stare civilă. Eliberarea extraselor de pe actele de stare civilă aflate în păstrarea Arhivelor Naţionale la cererea oficiilor de stare civilă şi a structurilor competente ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi a altor autorităţi publice se face gratuit.
- (4) Eliberarea altor certificate în locul celor pierdute, sustrase, distruse sau deteriorate este supusă taxei de timbru, potrivit legii. (…)”
-
Care este procedura privind schimbarea numelui pe cale administrativă?
Potrivit dispoziţiilor art. 4 alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003, privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 323/2003, cu modificările şi completările ulterioare, cererea privind schimbarea numelui pe cale administrativă se depune la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor în a cărui rază teritorială persoana interesată are domiciliul, respectiv la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor de la ultimul loc de domiciliu, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate.
Cererea de schimbare a numelui, poate fi depusă personal sau prin împuternicit cu procură specială sau împuternicire avocaţială, trebuie să fie motivată şi însoţită de următoarele documente:
- copii legalizate de pe certificatele de stare civilă (naştere/căsătorie);
- un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat extrasul din cererea de schimbare a prenumelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an;
- certificat de cazier;
- certificat de cazier judiciar;
- fotocopia actului de identitate;
- orice alte documente pe care le consideraţi necesare în susţinerea cererii.
-
M-am căsătorit în străinătate. Cum obţin certificat de căsătorie românesc?
Pentru obţinerea certificatului de căsătorie românesc puteţi opta pentru una dintre următoarele proceduri:
1. Să solicitaţi înscrierea certificatului de căsătorie în registrele de stare civilă române de la misiunea diplomatică a României din statul care a emis certificatul/extrasul de căsătorie, în conformitate cu dispoziţiile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
2. Să solicitaţi transcrierea certificatului de căsătorie în registrele de stare civilă române; în acest caz cererea de transcriere se va depune la primăria pe a cărei rază administrativ-teritorială dvs. sau soţul/soţia aveţi/aţi avut domiciliul în România, în conformitate cu dispoziţiile art. 41 alin. (3) din actul normativ susmenţionat. În situaţia în care soţii nu au avut niciodată domiciliul în România, cererea se va depune la Direcţia de Stare Civilă din cadrul Direcţiei Publice de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă Sector 1 Bucureşti, conform dispoziţiilor art. 41 alin. (5) din actul normativ de referinţă.
- certificatul/extrasul de naştere eliberat de către autorităţile de stare civilă din străinătate, în original şi fotocopie;
- traducerea legalizată a acestuia în limba română, în original şi fotocopie;
- actele de identitate şi certificatele de naştere ale soţilor, în fotocopie.;
- declaraţii notariale din partea ambilor soţi, dacă sunt cetăţeni români, sau numai a soţului cetăţean român, cu privire la numele purtat după căsătorie, în situaţia în care în certificatul/extrasul de căsătorie depus la dosar nu se face referire la numele soţilor după căsătorie;
- procura specială şi traducerea acesteia legalizată, ambele în original, în cazul solicitării transcrierii/înscrierii prin împuternicit.
Menţionăm faptul că, în conformitate cu dispoziţiile art. 72 alin. (6) din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/2011, certificatul/extrasul de căsătorie, procura specială şi traducerile acestora în limba română trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- a) documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961 se apostilează;
- b) documentele eliberate de state cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
- c) documentele care nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b) se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 1092 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
-
Sunt posesor al unei cărţi de identitate provizorii. Pot călători în Uniunea Europeană cu acest document?
Nu, în conformitate cu dispoziţiile art. 6^1 din Legea nr. 248/20.07.2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, doar cartea de identitate constituie document de călătorie pe baza căruia cetăţenii români pot călători în statele membre ale Uniunii Europene"
-
Cererea pentru eliberarea unui act de identitate se depune personal sau şi prin alte mijloace (poştă, fax sau e-mail)?
Cererea pentru eliberarea actului de identitate se depune personal, iar cartea de identitate se eliberează titularului.
In situaţia în care solicitantul unui act de identitate românesc nu se află în ţară, mandatarul va prezenta procura pe care se afla aplicată fotografia titularului, autentificată de misiunea diplomatica sau oficiul consular de cariera al României din statul în care se afla solicitantul. În cuprinsul procurii este necesar sa se regăsească referirea expresă la obiectul mandatului.
-
Ce documente îmi sunt necesare pentru obţinerea unei cărţi de identitate?
Documentele obligatorii, indiferent de motivul pentru care se eliberează actul, sunt :
- cererea pentru eliberarea actului de identitate;
- certificatul de naştere, original şi copie;
- documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original şi copie;
- chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate - 7 lei;
- timbru fiscal sau chitanţa reprezentând contravaloarea taxei extrajudiciare de timbru - 5 lei;
- chitanţa C.E.C. privind achitarea taxei pentru restabilire, în valoare de 41 lei.
Pe lângă aceste documente, mai sus enumerate, mai sunt necesare şi alte documente, în funcţie de motivul pentru care se solicita eliberarea cărţii de identitate, precum şi de starea civilă a solicitantului.
-
Care sunt documentele cu care pot face dovada adresei de domiciliu?
Conform dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, documentele sunt:
- acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia româna în vigoare;
- declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau persoană juridică, de primire în spaţiu, însoţită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a) sau, după caz, la lit. d);
- declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil cu destinaţie de locuinţă şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) şi b);
- documentul eliberat de autoritatea administraţiei publice locale, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol, cu imobil cu destinaţie de locuinţă;
- actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului său legal ori actul de încredinţare, însoţit, după caz, de unul din actele prevăzute la lit. a)-d), în cazul minorilor care solicită eliberarea unui act de identitate.
-
Care este procedura pentru a afla datele unor persoane din evidenţele instituţiei dumneavoastră?
Persoanele fizice sau juridice pot solicita, în baza unor cereri scrise motivate, comunicarea unor date cu caracter personal din Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, referitoare la:
- date de stare civilă (numele, prenumele, data şi locul naşterii, cât şi prenumele părinţilor persoanelor în cauză);
- date referitoare la actele de identitate eliberate persoanelor despre care sunt solicitate informaţii;
- date referitoare la domiciliile şi reşedinţele acordate;
- date referitoare la codul numeric personal atribuit.
-
Care este procedura de obţinere a unor date ale unor persoane?
Activitatea de furnizare a unor date cu caracter personal din Registrul naţional de evidenţă a persoanelor este reglementată de O.U.G. nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, precum şi de Legea nr.677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit acestor acte normative, furnizarea unor date cu caracter personal se poate realiza numai după obţinerea, în prealabil, a consimţământului expres şi neechivoc al persoanelor vizate. Consimţământul persoanelor vizate nu este necesar atunci când exista un temei legal justificat.
-
Cărei instituţii trebuie să mă adresez cu o solicitare de furnizare de date?
Potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 372/2002, coroborate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, competenţa soluţionării acestui tip de cereri revine:
- Serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor - pentru cererile formulate atât de persoanele juridice, cât şi de persoanele fizice (art.5 lit.e) din O.G.nr.84/2001);
- Direcţiei pentru Evidenta Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, pentru cererile formulate de persoanele juridice, pentru derularea unor acţiuni de interes general reglementate prin acte normative, conform art.14 alin.(1) lit.e din O.G. nr.84/2001, respectiv art. 11 din O.U.G. nr. 97/2005 şi pentru cererile depuse de cetăţenii romani care şi-au stabilit domiciliul ţn străinătate anterior anului 1989 sau de reprezentanţii lor legali privind comunicarea datelor de identificare cu care aceştia figurează înscrişi în evidente, conform art. 14 alin. (1) lit. e^1 din OG nr. 84/2004.
-
Ce taxe trebuie achitate pentru furnizarea unor date ale unor persoane?
Taxa pentru furnizarea datelor este diferenţiată în funcţie de volumul acestora, astfel:
- conform dispoziţiilor art. 11 alin.(1) şi (2) din OUG nr. 97/2005, republicată, coroborate cu dispoziţiile O.U.G. nr. 59/2005 privind unele masuri de natura fiscala pentru punerea în aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naţionale, pentru soluţionarea unor cereri punctuale/volum redus, taxa pentru furnizarea datelor cu caracter personal este, în prezent, de 1 leu RON/ persoana şi se achita in contul bugetului de stat, la casieria D.E.P.A.B.D. din municipiul Bucureşti, str. Obcina Mare nr. 2, sector 6 sau în contul IBAN nr. RO35TREZ70620330108XXXXX, deschis la Trezoreria Sectorului 6 Bucureşti, C.I.F. 26362870, când furnizarea este făcută de D.E.P.A.B.D., respectiv în contul consiliilor locale când furnizarea este făcută la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor care înregistrează cererile; în conformitate cu prevederile Legii nr.117/1999 privind taxa extrajudiciară de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, fiecare cerere va fi timbrată cu un timbru fiscal în valoare de 5 RON.
- pentru cererile la care se solicita un volum mare de date cu caracter personal, ce presupune exploatarea sistemelor informatice, în cazul în care nu se poate aplica tariful de 1 leu RON/persoană, taxa pentru furnizarea datelor este de 120 lei (RON) /ora exploatare sistem informatic central sau 7 lei (RON) /ora exploatare sistem informatic teritorial;
-
DGEP are obligația de lua măsuri pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ?
Raspuns: Da. Prelucrarea datelor cu caracter personal se face în condiţii de securitate şi numai pentru scopurile specificate, prin mijloace automatizate şi manuale, cu respectarea următoarelor acte normative:
- Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordinului Avocatului Poporului nr. 52/2002 privind aprobarea Cerinţelor minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal;
- Instrucţiunile ministrului administraţiei şi internelor nr. 27/2010 privind măsurile de natură organizatorică şi tehnică pentru asigurarea securităţii prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate de către structurile/unităţile MAI.
-
Care sunt drepturile pe care le am în contextul prelucrării datelor cu caracter personal de către DGEP?
În conformitate cu dispoziţiile art. 12-14 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date asigură respectarea următoarelor drepturi ale persoanelor vizate:
- dreptul la informare (art. 12)
- dreptul de acces la date (art. 13)
- dreptul de intervenţie asupra datelor (art.14)
Informații detaliate în legătură cu execitarea acestor drepturi pot fi obținute prin accesarea site-ului Internet, la adresa http://depabd.mai.gov.ro/protectia_datelor.html
-
Cum pot afla datele cu care figurez în evidețele deținute de DGEP ?
În temeiul dreptului de acces la date (art. 13 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare), puteți adresa o cerere DGEP în acest sens. Informații suplimentare pot fi obținute prin accesarea site-ului Internet, la adresa http://depabd.mai.gov.ro/protectia_datelor.html
-
Ce pot face dacă datele cu care figurez în evidențele DGEP sunt inexacte sau incorecte?
În temeiul dreptului de intervenţie asupra datelor (art. 14 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare), puteți adresa o cerere DGEP în acest sens. Informații suplimentare pot fi obținute prin accesarea site-ului Internet, la adresa http://depabd.mai.gov.ro/protectia_datelor.html
-
Pot solicita ștergerea datelor cu care figurez în evidețele DGEP?
Raspuns: Nu. Dreptul de opoziţie, prevăzut la art. 15 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, nu poate fi exercitat în cazul prelucrării efectuate de către instituţia noastră, întrucât datele personale sunt prelucrate în temeiul unor prevederi legale exprese şi, prin urmare, nu vă puteţi opune la această prelucrare, conform art. 15 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
-
In ce fel contribuie DGEP la schimbul transfrontalier de bune practici şi de informatii?
In planul relaţiilor internaţionale, DGEP asigura participarea la reuniunile diferitelor organisme europene sau ale organizatiilor internaţionale cu atributii in domeniul actelor de identitate sau de calatorie, al evidentei persoanelor sau al starii civile. In acelasi timp, DGEP asigura implementarea actelor normative europene in domeniul de competenta al institutiei. De asemenea, DGEP realizeaza schimbul de date şi de informatii cu autoritati politienesti din alte state, fie la cererea expresa acestora, in situatii punctuale, fie prin alimentarea Sistemului de Informatii Schengen cu alerte referitoare la cartile de identitate ale cetatenilor declarate pierdute in tara sau la cele declarate furate/pierdute in strainatate.